Titlu Viitorul incepe luni
Autor Ioana Parvulescu
Categorie Literatura română
DOWNLOAD PDF
Viitorul incepe luni

Pentru tine, care te afli în viitor, va fi de mult trecută şi de tot moartă lumea asta, dar aici şi acum, nimeni nu se poate adresa altei persoane dacă nu i se prezintă mai întâi. Permite-mi, aşadar, să mă supun acestui obicei, să-ţi întind o mână peste timp, să o strâng prieteneşte pe-a ta şi să-ţi spun fără întârziere că numele meu este Pavel Mirto. Dacă sună puţin ciudat e pentru că unul dintre bunicii mei a venit din Sicilia, din Mirto. Bucureştii sunt plini de oameni din toate părţile lumii şi poţi auzi în el limbi şi nume de tot soiul. În acest Bucureşti pestriţ, am văzut lumina zilei la 18 mai, când înfloreşte liliacul şi, cum astăzi e 18 mai, aş vrea să sper că-mi urezi, de acolo, din timpul tău, La mulţi ani! Dar oricât de mulţi ani mi-ai dori, n-o să-mi ajungă ca să mă întâlnesc cu domnia ta altfel decât prin aceste rânduri din care să ne înfruptăm amândoi, ca şi cum te-aş invita la o cină sărbătorească. Împlinesc 30 de ani. Am motive să-mi petrec ziua de naştere cu un om din viitor, nu cu unul din prezent, şi le vei afla la timpul lor. Aş vrea să ştiu cât mai multe despre tine, cine eşti, câţi ani ai, dacă eşti retras sau îţi place să-ţi petreci aniversarea în tovărăşia altora, dacă ai ceas, dacă eşti pus pe căpătuială sau ai o fire boemă, dacă eşti însurat şi, în genere, dacă însurătoarea mai e la modă pe la voi, şi câte altele. Aş face orice, chiar un pact cu diavolul, ca să mă întâlnesc cu tine peste timp: ori să vin eu să te vizitez, ori, mai bine, să te găzduiesc aici, la mine, cred că e destul de confortabil. Desigur, în caz că eşti, cititorule, o cititoare, lucrurile se schimbă puţin şi o asemenea familiaritate din partea mea nu-şi are locul. Oricât de diferită ai fi de doamnele timpului meu (şi sper că eşti, mai cu seamă de cele care dau anunţuri la ziar), aş vrea să ştii că te preţuiesc şi-mi pun speranţa în dumneata, chiar dacă, din timiditate, n-am îndrăznit să-ţi adresez cuvântul de la început. De altminteri şi despre mine colegii spun că aş avea o sensibilitate mai degrabă feminină, ceea ce poate că, spre deosebire de mulţi, nu socoteşti a fi un cusur. Deocamdată trebuie să remarc că vorbim ca între morţi: tu nu te-ai născut încă, acum, când scriu, eşti neantul dinainte de naştere, eu voi fi de mult, când vei citi tu, neantul de după viaţă. Şi faptul că vorbim totuşi e mai demn de a fi sărbătorit decât aniversarea mea. Dar oricineai fi şi oricare ţi-ar fi timpul şi locul în lume, e necesar să mai lămuresc câteva amănunte

675